Dimineață de groază: fostul antrenor principal Liviu Ciobotariu, victimă într-un scenariu cu sânge rece…”
Totul începe într-un oraș încă adormit, unde străzile sunt goale, iar aerul rece accentuează senzația de neliniște. Personajul principal, un fost antrenor cunoscut publicului larg, este prezentat într-un context imaginar, prins într-o succesiune de evenimente care se desfășoară rapid și implacabil. Atmosfera este una apăsătoare, iar fiecare detaliu pare calculat „cu sânge rece”, pentru a crea tensiune maximă.
Pe parcursul poveștii, accentul cade pe contrastul dintre imaginea publică a unui lider puternic și vulnerabilitatea omului din spatele acesteia. În acest univers fictiv, reputația și experiența nu oferă protecție, iar personajul este forțat să facă față unei situații-limită. Cititorul este purtat printr-o serie de scene aproape cinematografice, în care tăcerea, privirile și gesturile mărunte au o greutate apăsătoare.
Scenariul explorează teme precum fragilitatea siguranței, imprevizibilitatea destinului și modul în care o singură dimineață poate schimba totul într-o poveste imaginară. Tonul rămâne sobru, rece, iar ritmul alert menține suspansul până la final. Fiecare paragraf este construit pentru a intensifica emoția, fără a depăși granița ficțiunii.
Finalul nu oferă neapărat un răspuns clar, ci lasă loc reflecției. Povestea se încheie ca o avertizare simbolică despre cât de rapid se poate schimba percepția într-un scenariu inventat și despre puterea cuvintelor de a crea lumi paralele. Această „dimineață de groază” nu este reală, ci doar o construcție narativă menită să șocheze și să captiveze, reamintind cititorului că este vorba exclusiv despre ficțiune, nu despre realitate.
